Sursa: TudorCojocariu.eu

De Ziua Internațională a Democrației (15 septembrie) am făcut un material pentru platforma online a Fondului ONG. L-am scris cu mândrie pentru că am luat adiacent parte la reușitele descrise mai jos, dar și cu regret că societatea moldovenească se află foarte mult în urma celei din dreapta Prutului și se confruntă cu niște probleme de secol trecut.

Motto: Niciodată să nu te îndoieşti că un grup mic de oameni inteligenţi şi devotaţi pot schimba lumea. Pentru că doar aceste grupuri au reușit până acum să o facă.

Margaret Mead, antropoloagă

20-fondul-ong-copertaSchimbarea este o noțiune care poate fi interpretată în foarte multe feluri și poate avea nenumărate sensuri. Astăzi, însă, în contextul Zilei Internaționale a Democrației, când celebrăm valorile la care ținem cu toții, se cade să ne referim la sensurile bune ale schimbării, cele la care aspirăm.

Aspirăm cu toții, dar rareori ne părăsim zona de confort pentru a genera noi înșine schimbările pe care le așteptăm de la cei din jur. Din fericire, există oameni care, datorită încrederii în propriile forțe și a credinței în valorile democrației, reușesc să ne inspire pe noi, ceilalți, care nu reușim să găsim puterea de a ne rupe de rutina zilnică, de nevoile uzuale și de lehamitea care vine din eșecurile sau fricile proprii sau străine.

Acești oameni acționează uneori singuri, dar de cele mai multe ori împreună, pentru că ei înțeleg democrația exact așa cum o înțelegeau grecii: un sistem în care puterea îi aparține poporului, sau, mai exact, celor mulți. Eforturile conjugate, depuse în echipă și mobilizând cât mai multe resurse, fie acestea umane, financiare, simbolice sau de încredere, s-au dovedit de fiecare dată cele care produc schimbarea. Și invers: încercările unor indivizi care au eșuat în a-i mobiliza și pe alții, au rămas nerealizate.

Să luăm un exemplu banal: problema locurilor de parcare din orice sector bucureștean. Șansele ca autoritățile să găsească soluții pentru creșterea numărului acestora vor fi cu mult mai mari dacă locuitorii dintr-un cartier vor semna o petiție, vor transmite scrisori cu propuneri de soluții, sau, la urma urmei, vor organiza un protest la primărie, decât dacă una și aceiași persoană va bombarda autoritățile cu emailuri care vor reflecta doar pretenția sa de a avea un loc de parcare la scara blocului. Cei de la Rețeaua Civică București ar avea, cu siguranță, să vă spună mai multe despre aceste lucruri.

Pornind inclusiv de la această înțelegere a schimbării și a democrației, organizațiile sprijnite prin Fondul ONG în România au derulat pe parcursul ultimilor 3 ani mai multe zeci de proiecte care au inclus și activități de advocacy. Vorbim despre activități care au schimbat în bine sau au generat noi politici publice. De fiecare dată, așadar, schimbarea este cuvântul-cheie comun atunci când discutăm despre democrație și advocacy. Iar pentru că cititorii trebuie să-și cunoască eroii, este necesar să venim și cu unele dintre multitudinea de exemple relevante.

Dacă printre cititori se numără și ONGiști, atunci aceștia ar trebui să știe că, inclusiv datorită Inițiativei pentru reutilizare, ONGurile pot primi în folosinţă gratuită bunurile imobile intrate, prin confiscare, în proprietatea privată a statului şi să beneficiaze de 15% din sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile. Sau, de faptul că diminuarea cuantumului patrimoniului necesar înființării unui ONG a scăzut de la 700 la 200 de lei, datorită eforturilor unei coaliții inițiate de Centrul pentru Legislație Nonprofit. Cele peste 40 de organizații, cărora li se datorează aceste lucruri, au reușit să susțină cauza tuturor ONG-iștilor în pofida unor percepții denaturate și uneori chiar ostile, care persistă în societate privind activitatea, rostul și scopul sectorului civic.

Apărarea drepturilor femeilor și lupta cu violența împotriva acestora au constituit două dintre temele importante regăsite în proiectele finanțate prin Fondul ONG. De exemplu, cele două mari structuri denumite Rețeaua rupem tăcerea despre violența sexuală, respectiv Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor au folosit cele mai variate instrumente de advocacy, printre care transmiterea sesizărilor către autorități, colectarea de semnături pentru petiții, organizarea manifestațiilor publice, contribuția la proiecte de lege, elaborarea documentelor de politici publice, organizarea evenimentelor cu factori interesați, ajungând la câteva sute de interacțiuni cu reprezentanții autorităților. Rezultatele au fost pe măsura eforturilor, întrucât Legea privind ratificarea Convenției de la Istanbul a fost îmbunătățită, centrele integrate pentru victimele violenței sexuale au fost create și zeci de mii de persoane au fost informate și sensibilizate privind gravitatea violenței împotriva femeilor. Acesta este un exemplu cât se poate de relevant că, până și într-o societate mai degrabă patriarhală și conservatoare, precum este cea românească, oamenii care se poziționează contra curentului pot avea succes.

Tot din ciclul inițiativelor de pionierat fac parte și reușitele Coaliției pentru Date Deschise, care a obținut statutul de partener principal pentru implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă. Această recunoaștere a venit în urma unor eforturi de lungă durată care au inclus publicarea unor studii, inițierea comunicării cu funcționarii responsabili din instituțiile statului și organizarea mai multor evenimente cu factori interesați și decizionali.

Un atribut important al campaniilor de advocacy au ajuns să fie platformele online, care au devenit locuri virtuale de mobilizare reală. Site-uri precum drepturicivile.ro, advocacy.fopcd.ro, tefuralafactura.ro, privacy.apti.ro, justitiecurata.ro, natura2000.ro sunt în acest moment referințe în domeniile lor și nuclee de resurse pentru toți cei care vor să se implice.

Dincolo de beneficiile imediate pe care munca de luni și ani de zile ale ONGiștilor le-au generat, organizațiile, dar mai ales coalițiile și rețelele, au reușit să schimbe agenda publică. Acestea i-au făcut pe oameni care până nu demult doar știau că ceva nu merge bine, fără a ști cum și mai ales cu cine ar putea repara lucrurile, să valorifice oportunitățile pe care ni le oferă tuturor democrația. În fond, nu degeaba în rapoartele organizațiilor internaționale, societatea civilă românească apare drept unul dintre cele mai importante motoare ale democratizării.

Imagine: Alianța Națională pentru Boli Rare din România a adunat pe stadionul din Arad peste 6200 de voluntari și cetățeni ai orașului, în semn de solidaritate pentru pacienții cu boli rare, formând o inimă umană uriașă. Ei au încercat să doboare recordul mondial în acest domeniu, fiind foarte aproape de reușită.

Preluări: StiriONG, EuroPunkt, RomaniaPozitivă