Punct de sprijin // Privatizarea actuală e doar o etapă, o parte a schemei jafului secolului

A început penultima fază a jafului – privatizarea. Scriam anterior că este etapa a IV-a a jafului bancar.

Să fiu înțeles corect – am fost tot timpul pentru privatizare. Sunt convins că întreprinderile private sunt mai eficiente decât cele gestionate de stat. Mai ales unul ca al nostru. La noi, aceste întreprinderi sunt generatoare de pierderi colosale pentru stat și de salarii fabuloase pentru management. Dacă vom studia lista contribuabililor mari la bugetul de stat, vom constata că este populată preponderent de întreprinderi private cu capital străin. De aici și concluzia – acestea mișcă economia, creează locuri de muncă și achită plățile la buget. De aceea sunt pentru privatizare, chiar contra sumei simbolice de $1. Și asta trebuia făcut demult, încă în anii 1990. Trebuia privatizat tot, cu mici excepții. Ceea ce numim întreprinderi de infrastructură strategice. Dar asta e o altă temă.

Problema esențială este CINE și CUM privatizează. Dacă vine o companie internațională, aceasta aduce cu sine inclusiv standardele internaționale, cultura corporativă etc. Implicit, impune ceilalți jucători de pe piața respectivă să concureze și să performeze.

În cazul nostru vorbim despre cu totul altceva. Privatizarea actuală e doar o etapă, o parte a schemei jafului secolului. După ce banii au fost scoși din țară și s-au aciuat în diferite zone off-shore, acum aceștia se vor întoarce în țară. Numai nu ca restituire a miliardului furat, pentru că aceasta devine tot mai puțin probabilă în timp. De aceea, nici panoul electronic promis de premierul Filip pe care se va vedea online cum se întoarce miliardul nu va fi instalat. Banii se vor întoarce în calitate de investiții străine și vor participa la privatizarea activelor scoase la privatizare. Iar acestea sunt impunătoare. SA „Moldtelecom”, combinatele „Barza Albă”, „Aroma”, „Tutun-CTC”, întreprinderile energetice RED-Nord, RED-Nord Vest, Centrala Termoelectrică din Bălţi, Nodul Hidroenergetic Costeşti, Fabrica de Sticlă din Chişinău şi SA „Glass Container Company”, Combinatul de produse cerealiere din Chişinău, Circul, „Air Moldova”.

Desigur, privatizarea se va face contra sume mult mai mici decât prețul real. Pentru că guvernarea a avut grijă să le aducă mai întâi la o stare financiară proastă. Acesta va fi și pretextul de a scoate la vânzare. Schema a devenit deja una clasică. Este de ajuns să ne amintim de cazul BEM, când statul a cedat pachetul de control contra unei sume simbolice.

Pentru ca toată operațiunea să fie desfășurată cu succes, este nevoie de timp. De aceea, acordul cu FMI nu va fi semnat în acest an. Iar excursiile noului guvernator BNM în SUA nu sunt altceva decât turism. Repet, guvernarea nu are nevoie ca FMI să-i încurce ițele și să strice schemele pregătite cu atâta migală. Exact așa cum nu a avut nevoie nici anul trecut. De aceea a fost demis (așa e corect, pentru că n-a scris de capul lui cererea de demisie) Drăguțanu în ajunul vizitei FMI, iar apoi a fost demis Guvernul Streleț. Trei vizite ale FMI au fost compromise. Dacă nu-i conducere la BNM, nu-i Guvern, FMI nu are cu cine discuta. Acum avem și Guvern, și șef nou la BNM, dar acord cu FMI nu vom avea. Până la încheierea operațiunii de privatizare. Ca aceasta să se facă cumva pe neobservate, pe fundal ni se vor demonstra diferite evenimente politice. Cursa prezidențială, sau – de ce nu, desfășurarea referendumului, dacă CSJ va menține azi în vigoare hotărârea Curții de Apel…

După încheierea tranzacției, va urma etapa finală – monetizarea. Activele procurate pe banii furați tot de la noi vor fi vândute. Deja pe bani buni, la prețuri reale. După aceasta, cei care controlează actuala guvernare vor pleca pentru totdeauna din R. Moldova cu tot cu bani și vor avea un trai asigurat pe insule exotice care nu au acorduri de extrădare cu țările civilizate. Da, toți nu vor pleca. Mulți vor rămâne și vor răspunde pentru participarea la schemele de jefuire a țării. Și asta este vestea bună. Firește, dacă vom ajunge până atunci.

De aceea, duminică trebuie să ieșim la protest. Nu pentru că ne place sau nu cutare sau cutare politician. Noi trebuie să demonstrăm că suntem cetățeni, că suntem popor și nu populație și nu mai vrem ca guvernarea să ne jefuiască. Cu politicienii ne vom clarifica la alegeri…

Articol publicat în „Ziarul Național” din 22 aprilie 2016