Citiți mai multe articole despre Euro2016 și despre fotbal pe blogul EuroFan2016.

Despre transhumanță, cei din Chișinău află doar la școală, cel mai probabil discutând balada „Miorița”. Carpații sunt ceva mai departe de noi, după „graniță”, respectiv în spațiul basarabean transhumanța propriu-zisă nu-i așa de răspândită.

Flock of Sheep near Hills

Flock of Sheep near Hills New Zealand

La fel cum ciobenii și turmele de oi, atunci când în munți se deszăpezește și apare iarba proaspătă și ei migrează în „creierul” munților, unde petrec toată perioada caldă, așa și la Chișinău, amatorii de fotbal, atunci când afară începe a se încălzi, ei părăsesc sălile de futsal pentru a ieși afară pentru a juca mini-fotbal sau fotbal.

Părerile despre când ar trebui efectuată această „transhumanță” fotbalistică sunt împărțite.

Cunoscutul jurnalist sportiv și omul-orchestră la Olhionia, Sergiu Carauș consideră că „transhumanța” nici nu trebuie să aibă loc, deși nu exclude combinarea fotbalului în sală cu cel de afară în perioada rece:

caraus

Pe de altă parte, fondatorul echipei de amatori FC Tarabostes, Eugeniu Galer, consideră că „transhumanța” trebuie efectuată mai devreme decât începutul lui martie:

galer

În orice caz, pentru grupul de fotbaliști amatori din care fac parte și eu, „transhumanța” a avut loc ieri, duminică. Desigur, ca și în cazul ciobenilor și oilor, e un proces tranzitoriu, ce necesită anumite acomodări 🙂 Anul trecut mi-a luat vreo 3 săptămâni să mă simt în „apele mele” pe gazonul artificial. În acest an, acomodarea a fost mult mai ușoară. Totuși, mingea cu care jucasem ne-a cam jucat festa. Fiind ceva mai ușoară, avea traiectorii imprevizibile, ceea ce ducea la ratări incredibile, inclusiv din fața porții de la un metru. Până la urmă, cu toții am privit acest „defect” ca pe un prilej de glume și de bună dispoziție. Am reușit să marchez și goluri, am alergat bine și am rezistat vîntului și temperaturii relativ mici pentru cum eram îmbrăcat. La sfârșit, după ce m-am schimbat, simțeam cum puloverul mă cuprinde cu căldura sa, iar ușoara febră musculară îmi încălzea toți mușchii 🙂 O senzație plăcută după două ore de alergat.

transhumanta2

Desigur, alte grupuri încă n-au „ieșit afară”, unii joacă doar futsal. Totul e relativ. Dar deja s-au început și unele turnee de mini-fotbal de amatori, astfel că din ce în ce mai mulți fotbaliști neprofesioniști vor lua cu asalt toate terenurile cu iarbă artificială sau naturală pentru „a bate mingea”.

transhumanta3

Foto: Dorin Curoșu

Cum se reflectă motivul transhumanței în fotbalul așa-zis profesional în Moldova? Când e mai rece, echipele joacă pe teren artificial, asta dacă, desigur, au și un teren artificial la dispoziție. Astfel, Zimbru joacă pe teren artificial, acolo unde s-a disputat și Cupa IDEA la fotbal, Cupa Hospice Angelus la fotbal și unde Olhionia își desfășoară meciurile. Pentru amatori e foarte ok, dar pentru o echipă profesionistă, ar trebui condiții mai bune. Dacia va juca meciurile la CSCT Buiucani, unde jucăm și noi de obicei. Iarăși, e foarte OK pentru amatori și tineri, dar pentru așa meci ca Dacia-Șerif ar trebui alt teren și stadion. Iată Șerif își poate permite așa ceva, la ei al doilea stadion e cu o capacitate cu puțin mai mică decât arena principală a stadionului Zimbru, iar terenul nu este utilizat așa intens.