ape fes

 

 

 

 

 

Republica Moldova văzută de partenerii europeni, la un an de la semnarea Acordului de Asociere.

În capitalele europene, inclusiv la Berlin, starea de spirit care domină în raport cu Republica Moldova este cea de decepție, iar pe fundalul unor alte probleme majore, cum ar fi criza din Grecia, Statul Islamic și războiul din Ucraina, subiectul Republicii Moldova a trecut pe plan secund și nu mai este considerat nici de actualitate, nici de perspectivă, cel puțin pe termen scurt și mediu.

07 Meister

Stefan Meister, DGAP, Berlin

Expertul de la Berlin Stefan Meister, șef de program în cadrul Asociației Germane pentru Politică Externă (DGAP), specializat pe Europa Centrală și de Est, Asia Centrală și Rusia, spune că Republica Moldova a fost o prioritate a politicii externe a Germaniei și a avut cu adevărat șansa de a avansa rapid pe calea integrării europene. Însă inconsistența și corupția clasei politice de la Chișinău a făcut ca în acest moment Republica Moldova să fie o mare decepție pentru partenerii europeni.

Interviul a fost realizat pentru emisiunea radio și buletinul ”Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă”, parte a proiectului Asociației pentru Politică Externă (APE) și Friedrich Ebert Shtiftung (FES) “Dialoguri de politică externă”. Conținutul poate fi preluat liber, cu menţionarea sursei.

 

Lina Grâu: Cum este văzută acum din perspectiva Berlinului Republica Moldova și perspectiva ei de integrare europeană?

Stefan Meister: Republica Moldova a avut prioritate în politica externă a Germaniei. Vă amintiți procesul de la Meseberg unde guvernul german și cancelara Angela Merkel au încercat să negocieze cu Rusia o soluție pentru conflictul transnistrean. Oficialii moldoveni călătoreau des și erau bine primiți la Berlin, aceștia aveau susținerea Bruxellesului și a părții germane pentru a ajuta Moldova să devină o poveste de succes. Totul era văzut pozitiv, ca o poveste de succes.

Ce observăm acum este o profundă frustrare în legătură cu ce se întâmplă în Moldova și cu oameni de genul lui Filat, care, de fapt sunt aceeași care erau și atunci. A existat o speranță în legătură cu faptul că coaliția de la Chișinău este cu adevărat o Alianță pentru Integrare Europeană, pentru ca în final să vedem că acești lideri sunt mai mult sau mai puțini niște oligarhi obișnuiți care vor să facă bani și sunt implicați în multe scheme de corupție.

Astfel încât eu cred că la Berlin crește înțelegerea faptului că în pofida suportului acordat Moldovei și a progresului realizat de țară, credibilitatea Uniunii Europene în Republica Moldova este subminată. Și aceasta este o mare problemă, pentru că noi, UE, am susținut un guvern care s-a dovedit a fi foarte corupt.

Așadar, la început, pe plan politic am decis în UE că Republica Moldova a realizat progrese, chiar dacă nu au fost făcute chiar toate lucrurile asumate. Am făcut asta, pentru că aveam și noi nevoie de această poveste de succes și ne-am așteptat să vedem Moldova în ipostaza de țară de succes. Acum, crește înțelegerea că Moldova nu a fost un succes.

Situația îmi amintește de extinderea Bulgariei și a României. Da, acum avem impresia că a fost o greșeală că le-am oferit calitatea de membru al UE chiar dacă țările nu erau pregătite să adere, și acum avem probleme în interiorul UE. Cred că în cazul Republicii Moldova percepția e aceeași. Și, în consecință, Moldova nu mai este deloc o prioritate, așa cum a fost în trecut. Aceasta coboară tot mai jos pe lista priorităților. După cum știți, avem criza din Ucraina, relația cu Rusia și de asemenea mai multe crize interne.

Cred că entuziasmul legat de faptul că Moldova este cel mai bun exemplu și are nevoie de susținere la cel mai înalt nivel și că Germania ar trebui să gireze Moldova s-a încheiat. Există înțelegerea faptului că Moldova nu e totuși chiar atât de importantă, mai ales că avem alte crize care necesită mai multă atenție. În situația în care Moldova nu este capabilă să facă reforme ea însăși pe interior și să schimbe cultura și comportamentul politic, și noi avem posibilități limitate de a o susține. Este o frustrare, dar în același timp o conștientizare a realităților din politica moldovenească.

Lina Grâu: Care sunt, din perspectiva Berlinului, cauzele acestei prăbușiri și a faptului că Republica Moldova nu a făcut față? Este problema UE care și-a dorit o poveste de succes cu orice preț sau este un eșec al clasei politice moldovene care a eșuat în realizarea reformelor?

Stefan Meister: Răspunsul depinde de perspectiva din care mă întrebați – în calitate de analist, sau din perspectiva discursului politic.

Eu cred că discursul politic este că problema ține de Moldova: „Noi am așteptat mai mult de la voi, iar voi ați promis că veți face reforme și veți face schimbarea, dar nu ați făcut-o. Am descoperit într-un final că sunteți corupți, la fel ca și elitele ucrainene”. Acesta este discursul principal în Germania – eșecul elitelor politice. „Ei au avut șansa, dar nu au folosit-o. Ei nu sunt decât niște corupți.”

Eu ca expert văd situația dintr-o perspectivă care poate scăpa la prima vedere. Noi trebuia să știm că ei sunt corupți. Ar fi trebuit să vedem asta, din moment ce era atât de vizibil. Din moment ce au început toate acele probleme cu Ianukovici, UE a avut cu adevărat o problemă cu Ucraina. Cu Saakașvili tot au fost probleme când acesta a fost schimbat în Georgia, apoi și în Ucraina au început problemele. Deci, singura țară care scăpase fără probleme părea să fie Moldova, iar UE avea nevoie de o poveste de succes pentru politica Parteneriatului Estic. Și din nou s-a procedat la fel ca în trecut cu Bulgaria și România și ca și în cazul revoluțiilor portocalii – s-a mers la compromisuri care nu trebuiau făcute niciodată. Așadar, în ceea ce mă privește, cred că aceasta este problema principală – când nu te uiți la ceea ce se întâmplă în interiorul țării, dar te gândești – tu, Uniunea Europeană – mai mult la tine și la propria politică și la faptul că în acest moment ai nevoie de o poveste de succes.

Cred că în definitiv sunt ambele cauze – la început au fost crescute așteptările, dar eu cred că problema cea mai mare este aici, în UE, care a avut speranțe și a avut nevoie de o poveste de succes. Și cred că aceasta este una din cauzele principale ale eșecului.

Lina Grâu: Cât de mare este această decepție? Se mai poate recupera ceva și restabili încrederea? Ce ar trebui de făcut pentru asta?

Stefan Meister: După cum știți probabil, întreg Parteneriat Estic și întreaga Politică Europeană de Vecinătate este într-o profundă criză și dacă există vreo țară în regiune care chiar a făcut reforme și care chiar are dorința de a implementa reforme și arată progrese, aceasta este Georgia. Cred că Georgia a făcut mult, mult mai mult decât toate celelalte țări. Aceasta este țara fruntașă. Pentru mine, Georgia este adevăratul lider. Dar putem vedea acum o stagnare și în Georgia, din cauza actualei guvernări.

Dacă vor exista succese reale și o dorință vizibilă pentru schimbare, atunci veți putea readuce atenția asupra Republicii Moldova, chiar dacă nu în măsura în care ați avut-o de data aceasta, când a existat voința politică, dorința și interesul UE de a avea o poveste de succes.

Dar cred că oricum orice evoluție va în legătură cu politica de vecinătate a Uniunii Europene – UE pune la punct inițial detaliile tehnice și abia apoi decide dacă din punct de vedere politic anumite domenii sunt prioritare sau nu. Și dacă țările beneficiare folosesc asta și implementează reformele, acestea pot avansa cu mult mai repede decât se aștepta la început și decât este oferta inițială a UE.

Dacă Moldova face lucrurile care sunt necesare – pe care, ca să fim onești, nu prea le văd realizându-se în acest moment, atunci se va bucura de o atenție mult sporită, mai ales că nu este o țară mare. Moldova nu este ca Ucraina unde, dacă vreai să reformezi economia, trebuie să investești sute de miliarde de euro. În timp ce în Moldova vorbim de zeci de miliarde de euro. Deci, sunt lucruri diferite și se poate face asta. Dar pentru asta este nevoie ca în țară să existe elite și societate civilă care fac lucrurile care trebuie. Deci, este posibil, dar eu nu văd cum puteți face asta în acest moment în această țară.

Lina Grâu: În toamnă va fi anunțată reformarea Parteneriatului Estic. Care vor fi schimbările cele mai importante? Este nevoie să se ofere țărilor din Parteneriatul Estic speranțe și perspective de a deveni membru al UE într-o perspectivă medie sau lungă de timp, ca motivare pentru a face reforme? Figurează această perspectivă în politica reformată a Parteneriatului Estic?

Stefan Meister: Subiectul este intens discutat acum. Pentru că ceea ce s-a întâmplat la summitul de la Vilnius cu Ucraina a fost un eșec mare a acestei politici. Recent, am avut summitul Parteneriatului Estic de la Riga și toată lumea a fost fericită că acesta lucrează într-o anumită măsură, că a existat un progres cu liberalizarea regimului de vize și în alte domenii.

Eu cred că o mare problemă este faptul că UE nu a luat în calcul consecințele acestui uriaș conflict pe care îl avem cu Rusia, ceea ce a avut un impact direct asupra politicii Parteneriatului Estic și asupra țărilor membre. UE este încă speriată de perspectiva de a intra în conflict cu Rusia și nu vrea o astfel de evoluție. Și în consecință puteți vedea în versiunea finală a declarației de la Riga că orice formulare care se referea critic la Rusia a fost ștearsă din document, iar Germania a jucat un rol-cheie pentru ca acest lucru să se întâmple. Și avem acest tip de discurs: „Nu vrem să-i provocăm pe ruși, pentru că lucrurile și așa sunt destul de complicate și trebuie să găsim o formulă de conviețuire cu Rusia”. Deci, noi nu suntem fermi în a ne asuma toate consecințele necesare.

În opinia mea, țările Parteneriatului Estic au nevoie de perspectiva de stat membru al UE, chiar dacă această perspectivă este una care nu va putea fi atinsă decât pe termen lung. Este nevoie să se lucreze cu mult mai bine cu societățile civile din aceste țări. Aveți nevoie de o presiune mult mai mare din interior și din exterior asupra elitelor, de condiționalități mai dure la acordarea finanțărilor, dar este nevoie de asemenea și de finanțări cu adevărat consistente pentru aceste țări și bugete mult mai mari. Direfențierea este acum un cuvânt des folosit, iar Moldova chiar are nevoie acum să se diferențieze pozitiv, și eu nu văd lucrul acesta pe moment. UE trebuie să privească fiecare țară în parte și să vadă cum poate fi aceasta reformată în mod individual.

În plus, avem nevoie de mai multe instrumente pentru extindere decât avem în prezent. Aveți nevoie de oameni în administrații care vor adopta și vor implementa reformele și care vor include și societatea civilă în procesele de monitorizare. Deci, există o gamă largă de instrumente care pot fi folosite, dar nu cred că există dorința reală de a investi mai mult în aceste țări.

Avem acum discuții despre faptul că fereastra de oportunități s-a închis pentru Ucraina, și cred că și pentru Moldova. „Nu faceți reforme, deci, să ne scuzați!” Dar noi știm că este o problemă a elitelor. Acestea sunt corupte și nu au interesul de a reforma țara. Deci trebuie abordată problema reală și trebuie implicată în acest proces și societatea civilă, prin care subînțeleg nu doar organizațiile neguvernamentale, ci și companiile mici și mijlocii, comunitatea de afaceri și alți actori ai societății. De asta ar fi nevoie pentru a face lucrurile să meargă cu mult mai bine.

Și Uniunea Europeană este în criză și nu este în stare să rezolve problemele cu Grecia. Deci, cum am putea aborda criza ucraineană, sau rusească? Și acum, trebuie să fim în stare să dezvoltăm o politică de vecinătate cu adevărat serioasă.

În mod normal, sunt realist, dar în situația dată sunt pesimist că UE va trage concluziile corecte de pe urma acestui conflict pe scară largă cu Rusia, care destabilizează complet vecinătatea noastră și are consecințe directe asupra UE. Cred că este o mare problemă și nu văd schimbări semnificative în acest moment.

Lina Grâu: Care punct de vedere în raport cu Rusia predomină acum pe plan politic în Germania?

Stefan Meister: Există opțiuni diferite. De exemplu, Partidul Verzilor din Germania spune că trebuie să ținem piept Rusiei și să investim bani în această direcție. O parte a Partidului Creștin Democrat este de acord cu asta, dar este și o altă parte a creștin-democraților și a social-democraților care spun: „Avem afaceri cu Rusia, avem energia de la ruși și vrem pace în Europa. Deci, haideți să găsim o cale, pentru că nu avem instrumente să rezistăm Rusiei”. Și mai sunt și oameni pragmatici care spun că există atâtea alte conflicte în UE de soluționat, plus terorismul islamic, provocarea chineză și așa mai departe. „Deci, de ce am merge la un conflict dur cu Rusia?”

Și cred că aceasta este abordarea care predomină în acest moment: „Haideți să găsim o cale cu Rusia în ideea de a nu arunca în aer această relație, mai ales că Rusia ar putea folosi într-un final forțele sale nucleare și ataca Statele Baltice” . Așadar, oamenii se uită la ceea ce se poate face și spun: „Nu, noi nu suntem pregătiți pentru așa ceva. Așadar, haideți să găsim o cale de comunicare cu Rusia, o modalitate de conviețuire”.

Lina Grâu: Ce impact a avut în Germania știrea că politicienii moldoveni au furat un miliard de euro din sistemul bancar moldovenesc? Ce spune asta despre calitatea elitelor politice moldovene?

Stefan Meister: Eu cred că pentru Republica Moldova va fi cu mult mai greu pe viitor să obțină credite din partea UE. Deci, condițiile vor fi cu mult mai dure pentru Moldova.

Acesta este unul dintre aspectele frustrării care există aici, pentru că noi am înțeles că politicienii moldoveni nu ne-au fost cu adevărat parteneri și nu au fost oameni care chiar și-au dorit să reformeze țara și să schimbe atitudinile în țară. Este o întârziată priză la realitate, pe care am fi trebuit s-o luăm mai devreme, înainte ca ei să ia banii. Înțelegerea este că Moldova nu este ceea ce am fi vrut să fie și ce am fi așteptat să avem după atâta deschidere din partea noastră.

Deci, acest lucru va face ca obținerea suportului UE să fie mult mai dificilă pentru Moldova și va scădea suportul pentru viitoarea integrare a Moldovei în UE. Asta va face lucrurile mai complicate pentru Moldova. Toată bunăvoința care a fost pentru Moldova și care este foarte importantă s-a pierdut. Mulți cred că lucrurile în UE sunt decise prin negocieri, dar de fapt ceea ce contează în definitiv este decizia politică. Deci, chiar dacă vorbim de îndeplinirea unor criterii, până la urmă decizia oricum este una politică. Și acum voința de a adopta evaluări și decizii pozitive pentru Moldova este practic aproape de zero.

Deci, este foarte rău pentru imaginea Republicii Moldova, iar Uniunea Europeană chiar a înțeles că este rău inclusiv pentru imaginea UE în Moldova, deoarece reiese că a susținut elite corupte și în felul acesta a alimentat sistemul. Asta înseamnă pentru UE la moment: „Nu atingeți Moldova prea mult”.

Lina Grâu: Cum vedeți viitorul regiunii, a Ucrainei și a Republicii Moldova, în perspectivă medie și lungă?

Stefan Meister: Eu încă mai cred că pe de o parte schimbările vor veni din societate. În acest sens, eu cred că voi aveți o ruptură în creștere între societate și elite. Aveți societăți care au trăit multe frustrări și sunt cinice, poate, dar care înțeleg că există totuși modele care funcționează. Și chiar dacă UE este de asemenea în criză, totuși aceasta are modele care lucrează mult mai mult pentru oameni decât modelele din societățile voastre. Și cred că aici este șansa pentru aceste țări – ca această cerere de schimbare să vină din societatea civilă, să vină din interior.

Depinde foarte mult și de UE și de felul în care aceasta va reuși să-și gestioneze propriile crize interne și să rămână atractivă pentru aceste state și, de asemenea, dacă va dori să facă pași – pe termen mediu și lung – în direcția integrării acestor state. În același timp, sunt sigur că modelul rusesc nu este unul solid și sigur și cred că acesta nu va funcționa pe termen lung. Poate că va funcționa mai mult decât ne-am dori noi, dar Putin nu are de fapt un model economic și social viabil. Toate problemele pe care Rusia le-a acumulat până în 2014 sunt încă acolo și lucrurile merg chiar mai rău în domenii ca educația, sistemul de sănătate, corupția și dezvoltarea economică. Deci, eu cred că situația va deveni din ce în ce mai proastă în Rusia.

Deci, depinde de câtă stabilitate va fi în Republica Moldova și în Ucraina și de cât de stabilă va fi și UE. Dar eu cred că aceste țări au perspectivă europeană și că în ambele există o societate care este foarte apropiată de UE. Așadar, evoluțiile pot fi pozitive și integrarea poate fi posibilă, pentru că aceste lucruri și le doresc oamenii. Ei vor o viață mai bună și acest lucru este cel mai important pentru ei. Eu nu cred că pe termen lung Rusia va aduce o viață mai bună acestor state. Rusia are tot mai puține și mai puține lucruri de oferit, tot mai puține inițiative, și va dezvolta politici tot mai destructive în raport cu aceste țări. Iar pentru că va avea din ce în ce mai puține resurse, Rusia va reacționa tot mai agresiv. Și asta va împinge aceste țări tot mai departe de Rusia, determinându-le să se uite după o alternativă.

Deci, eu cred că există șansa de schimbare, există șansa unor schimbări pozitive și e o chestiune care ține de felul în care UE va reuși să rămână un model atractiv și va reuși să-și depășească problemele. Dar eu cred că aceasta este perspectiva.

Lina Grâu: Când spuneți asta vă referiți la o perspectivă de 5 ani, sau de 10-20 de ani?

Stefan Meister: Noi vorbim în general despre o perspectivă pe termen lung, de mai mult de 10-15 ani. Dar lucrurile se pot schimba și mai repede – Putin nu va sta pentru totdeauna la putere, în plus, cât de stabil poate fi sistemul rus? Rusia este un stat multietnic cu multe probleme, care risipește foarte mulți bani. În același timp, auto-organizarea societății crește. Multă lume pur și simplu părăsește țara.

Este un proces pe care l-ați observat și în Moldova, când cei mai activi oameni părăsesc țara. Este și asta de asemenea o problemă, pentru că acești oameni nu vom mai contribui la schimbarea țării. Iar ceea ce vedem în Ucraina în acest moment este că tinerii revin acasă, deoarece speră să schimbe țara. Dacă guvernarea va eșua să facă asta, ei vor pleca din nou, dar există o speranță că ei vor face totuși schimbarea.

Lina Grâu: Dacă e să privim un pic înapoi, acum un an la Chișinău se spunea că Moldova are șanse reale să devină membru al UE în 5 sau 10 ani. Dacă tendințele pozitive de atunci ar fi continuat, clasa politică nu ar fi fost implicată în acte de corupției și ar fi menținut coaliția pro-europeană, ar fi fost reală această șansă de integrare europeană a Republicii Moldova? Acum, subiectul este speculat și opoziția spune că această perspectivă a fost doar o himeră și Moldova a fost hrănită cu promisiuni deșarte.

Stefan Meister: Nu cred că nu a fost o himeră. După cum am mai spus, Moldova este o țară mică și nu ar fi fost prea costisitor să fie integrată. Și în această situație, de ce să nu avem un exemplu pozitiv în cazul Republicii Moldova? Unele state membre, precum Polonia, Suedia și Țările Baltice chiar s-au implicat pentru a promova această integrare. În special România a fost mereu un avocat al Moldovei în UE, încercând să aducă Moldova în atenția statelor membre. Așadar, dacă Moldova ar fi avut succese și am fi văzut o anumită dinamică la fel cum am integrat Croația și Serbia de ce nu am fi integrat și Moldova, care e atât de mică?

Cred că acest lucru este în continuare posibil, pe termen mai lung, în special dacă UE va face unele transformări interne. Vor apărea noi forme de integrare cu Uniunea Europeană. Vor fi create baze noi care să integreze mai bine periferiile care în acest moment sunt mai puțin integrate. Deci, eu cred că modalitățile de integrare vor trece prin anumite schimbări în UE și acest lucru va face mai ușor pentru țări ca Ucraina și Moldova să se integreze, în cazul în care elitele și societatea vor schimba țara. Deci, cred că mulți oficiali europeni au vorbit la modul serios că există o șansă, chiar dacă acum nu se mai discută subiectul. Cu Ucraina era o situație diferită – țara e prea mare și ar fi implicat cheltuieli prea mari. În timp de cu Moldova situația era diferită, plus că exista atunci în UE și acel entuziasm de a susține țara.