În 2009 când Parteneriatul Estic a fost inițiat, s-a format un nou guvern Pro-European. 3 partide ce guvernau în Moldova – Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Liberal, Partidul Democrat au format Alianța pentru Integrarea Europeană, excluzând astfel Partidul Comunist de la putere, partid care câștigase alegerile legislative din 2009 cu mai mult de 40 % din sufragiu. Din 2009, AIE a făcut progrese în ce privește libertatea civilă, drepturile omului și reforma electorală.

Într-un raport al Comisiei Europene ce se baza pe Politica de Vecinătate (PEV), din luna Martie 2013, au fost prezentate succesele R. Moldovei, astfel reconfirmând potențialul și istoria de succes a PAE (Parteneriatului Estic).
În ciuda crizei econimice profunde, Moldova a acumulat o creșere economică de 15 % în perioada anilor 2010-2012. Guvernul a adoptat varii legi pentru a promova buna guvernare și libertarea presei. Tot atunci au ajuns și marile investiții în infrastrucură.

Mai mult decât atât, Moldova în anii care au urmat a redus significant barierele tehnice ce țin de direcție (comerț). În context cu Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător în Moldova s-a adoptat legislația cu privire la comerț și afaceri, legislație ce este compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Acțiunile întreprinse de guvern, mergeau mână în mână cu legislația și strategia Uniunii Europene.

Cu toate acestea, încă nu au fost efectuate reformele structurale și economice fără de care o schimbare reală în țară va fi imposibilă. Există încă un nivel mare al corupției în țară . Potrivit Transparency International , nivelul corupției în Moldova nu s-a schimbat drastic în ultimii ani. Cele mai multe decizii guvernamentale sunt influențate de către afacerile CU CAPITAL MARE. Evident, influența asupra activității guvernului, acesta este principalul motiv pentru care Republica Moldova încă stagnează reformele în multe sectoare care ar putea să miște economia țării. Sistemul existent este favorabil pentru unii din cei care guvernează . Disputele dintre partidele de guvernământ, ăsta este încă un obstacolul care împiedică punerea în aplicare reformelor europene inițiate.

Din partea Uniunii Europene există o preocupare că guvernarea actuală este capabilă să înțeleagă și să implementeze reformele din Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană. Pe lângă aceasta, reforma administrativă trebuie să fie una din cele prioritare – Moldova trebuie să își reorganizeze ”terenul”.

Și nu în final, una din cele mai mari provocări actuale este criza politică. Neînțelegerile politice și ”RETORICA NEONORATĂ” dintre partidele Pro-Europene, dispute care au adus într-un final suportul Partidului Comuniștilor pentru a se forma guvernarea, un partid care mai degrabă nu este orientat spre Uniunea Europeană, decât cele 3-pro EU. (PLDM, PL; PDM).

Summitul de la RIGA!? REFORME!?

În perioada 21-22 mai, va avea loc Summit-ul de la RIGA, un Summit al Parteneriatului Estic. Țările ce fac parte din acest parteneriat for avea mize diferite, sigur.

1. Belarus, Kazahstan, Armenia, Azerbaidjan, aceste țări neavând niciun acord semnat cu UE și nici nu prea au avut/având intenția să o facă, vor încerca să mizeze pe un nou model de relații ce nicicum nu se va baza pe acorduri;
2. Pentru Ucraineni și Georgieni, miza este clară, ei doresc să obțină semnale concrete de liberalizare a regimului de vize;

În ce privește Republica noastră Moldova, situația este mult diferită. Aceasta pentru că:

1. Acord de Asociere avem semnat;
2. Regimul liberalizat de vize- Deja a împlinit un an de când aveam această facilitate de a călători fără vize în UE;
3. …!?

Republica Moldova, în cadrul SUMMITULUI-ului de la Riga va trebui să se concentreze pe acel punct 3 …!?, adică pe obligațiile (în fapt legale) ce reies din Acordul de Asociere. Vorbim aici de implementarea acordului. Absolut toate elementele de care are nevoie la moment Republica Moldova se regăsesc în Acord. Ori acest lucru nu înseamnă altceva decât REFORME. Aici s-a terminat cu partea diplomatică iar accentul continuu se va pune pe pragmatism și rezultate finale ale reformelor pe care societatea le va simți.

Nu în cele din urmă, Republicii Moldova i s-ar putea reproșa problemele sale politice și economice, motiv/e din care nu are loc implementarea REFORMELOR.

Reprezentanții cunoscuți de fapt la acest summit sunt Președintele RM, Nicolae Timofti și Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene- Natalia Gherman. În primă instanță aceștia trebuie să obțină de la acest summit un sprijin mai clar prin care să fie puse în practică reformele déjà prinse în agenda Acordului de Asociere. Corect, situația din Moldova este cam complicată dar comparativ cu alte regiuni, chiar membre ale PAE, cum ar fi Ucraina sau Georgia, Republica Moldova este deja avantajată.

Până acum Moldovei i-au reuşit foarte multe comparativ cu celelalte state din Parteneriatul Estic. Dar evident este că aceste progrese sunt puține dacă dorim ca Moldova cu adevătat să se rupă de trecutul său problematic. (sărăcie).

Succesele Republicii Moldovei din acești puțini ani ca: liberalizarea regimului de vize, a spaţiului aerian, chiar și negocierea destul de rapidă a Acordului de Asociere, crearea zonei de liber schimb cu UE sunt realizări incontestabile. Dar ele au fost umbrite de câteva (politice, economice) eşecuri. Aceste ţin în primul rând de lupta împotriva corupţiei – ori toate aceste situații destul de complicate de politică internă și mai nou, externă, reies la un moment din acest eșec – combaterea corupției din ultimii 5-6 ani.

SUMMIT-UL de la Riga… va fi lecția oferită Republicii Moldova pentru neînceperea condiționată a implementării Reformelor legale reieșind din Acordul de Asociere. Începând cu acest summit, Moldova va fi lăudată, sau mai puțin…, în funcţie de cum va lupta statul cu corupţia, iar primul său examen va fi tocmai continuarea investigaţilor legate de furtul din sistemul bancar și tragerea la răspundere a celor vinovați. Iar acest lucru înseamnă REFORME! REFORME! REFORME!