fes   ape

 

 

 

 

02 negruta

 

Un editorial scris de Veaceslav Negruță pentru Emisiunea radiofonică ”Sinteze şi Dezbateri de Politică Externă”. Emisiunea radio și Newsletter-ul sunt parte a proiectului FES şi APE “Dialoguri de politică externă”.

Conținutul poate fi preluat liber cu menţionarea sursei.

 

 

2015: Perspective economice într-un context regional şi intern complicat

Context extern

În lume nu este linişte. Lupte mici şi mai mari, războaie deschise şi mai sofisticate vor determina anumite fluctuaţii în piaţa petrolului, aurului şi, respectiv, cotaţiile principalelor valute internaţionale, în special ale dolarul SUA şi Euro.

Regiunea este grav afectată de acţiunile deschis militare în Ucraina. În 2015 nu va avea loc încetarea definitivă a focului şi aceste focare de instabilitate vor avea un impact determinant asupra activităţilor economice din regiune. Fluxurile comerciale, volumul de servicii internaţionale, inclusiv de transport, vor fi afectate negativ. Respectiv, activităţile economice pe „pieţele tradiţionale” nu vor avea parte de o deblocare şi relansare.

Activităţile economice cu ţările din Uniunea Europeană, care au înregistrat o anumită creștere, se vor încetini şi riscă să piardă din intensitate. Acordul de Asociere nu este ratificat de mai multe ţări europene, iar Acordul de liber schimb este aplicat provizoriu. Politica externă duplicitară, în special în perioada de după alegerile din 30 noiembrie 2014, creează dificultăţi şi tensionează relaţiile cu partenerii de dezvoltare. Deblocarea şi relansarea dialogului activ cu partenerii de dezvoltare la nivel de instituţii financiare internaţionale nu este o prioritate pe agenda noului Guvern.

Context intern

Lipsa de claritate în agenda politică internă va domina domeniul politic, economic şi alte aspecte ale vieţii din Republica Moldova. Lipsa reperelor în reformarea societăţii va descuraja îndeplinirea angajamentelor de reforme structurale, economice, sociale, instituţionale și de altă natură, care ar fi trebuit să urmeze logica prevederilor Acordului de Asociere cu UE. Conducerea care a fost nemijlocit implicată în negocierile din ultimii ani, pe diverse sectoare, nu mai există. Respectiv, nici vorbă de implementare. Totodată, Guvernul nu va avea spaţiu politic suficient şi susţinere pentru negocieri şi pentru semnarea unui nou program de politici economice şi financiare cu FMI.

Alegerile locale din vară sau toamnă vor genera mai multe surprize exact din cauza incertitudinii actului de guvernare.

Anul 2015 va fi anul celor 3 guverne. Nemulțumirea societății va crește, iar Guvernul va fi sacrificat pe motiv că nu a făcut față pentru a liniști spiritele. Va fi creat un nou guvern pentru a liniști stările de spirit, iar între timp alianța „minorității majoritare” va dirija mai departe și va evita anticipatele. Doar în aşa fel actuala minoritate majoritară de la guvernare va putea să-şi menţină unitatea politică.

Câteva subiecte de interes public major vor crea zone sporite de risc şi nemulţumiri sociale: BEM şi sistemul bancar, Aeroportul Internaţional Chişinău, lista altor 13 întreprinderi care aparţin statului şi în raport cu care se va încerca scenariului BEM. Unele investigaţii internaţionale ar putea developa zonele cu probleme financiare majore ale Republicii Moldova şi în consecință ar putea fi impuse anumite blocaje şi restricţii de protecţie (de salvgardare) faţă de Republica Moldova.

Preţuri

Preţurile vor creşte considerabil comparativ cu anii precedenţi. Iar inflaţia va depăşi considerabil 10 la sută. Banca Națională a Moldovei (BNM) ar putea să nu observe aceste tendinţe, chiar dacă au fost amplificate chiar de către BNM la începutul anului. În mare parte inflaţia va purta un caracter mai puţin monetar – nu din cauza masei monetare şi a politicii BNM, ci din cauza mesajelor confuze din partea BNM care au urmat după intervenţiile sale pe piaţa valutară.

Din cauza încetinirii activităţilor economice din regiune preţurile la unele produse importate în Republica Moldova vor creşte cu peste 40 la sută. Vom avea şi import de inflaţie, dar şi o creștere a acesteia ca efect al deprecierii leului.

Și doar capacitatea redusă, cu tendință către descreştere, de cumpărare a populației vor determina frânarea sau amortizarea majorării preţurilor, în a doua parte a anului.

Ratele de schimb şi leul

În mare parte evoluţia leului faţă de dolar va depinde de poziţiile dolarului SUA pe piaţa internaţională. După o perioadă de consolidare evidentă poate fi anticipată o slăbire a dolarului, pe fundalul unei uşoare restabiliri a preţurilor la petrol. Respectiv, ar putea să descrească presiunea asupra leului din considerentele slăbirii relative a dolarului.

Totodată, sunt alţi trei factori care determină reducerea intrărilor de valută străină şi care vor determina decisiv cotaţia leului faţă de dolar:

  1. Volumul exporturilor şi, respectiv, intrările de valută străină din export; exporturile vor descreşte în 2015 cu aproximativ 5-10%;
  2. Remitenţele de valută străină vor fi în descreştere cu aproximativ 20%, evoluţie determinată de economia în stagnare şi de deprecierea monedei naţionale a Rusiei. Respectiv, va avea loc o pierdere din valoare a veniturilor încasate exprimate în dolari SUA;
  3. Blocarea şi/sau limitarea granturilor şi creditelor oferite de către principalii parteneri de dezvoltare. Situaţia politică incertă, politica internă şi externă duplicitară, dar şi situaţia dezastruoasă din sectorul financiar-bancar sunt doar câteva motive pentru care partenerii externi ar putea limita finanţările. În plus, lipsa în Programul de activitate a Guvernului a unei foi de parcurs relevante, care ar reieşi din angajamentele asumate prin Acordul de Asociere cu UE, ar putea bloca cel puţin 40-50 la sută din pachetul financiar angajat pentru 2015.

Diapazonul de variaţie al leului faţă de dolar ar putea fi între 19-26 lei per dolar.

Finanţe publice

În domeniul finanţelor publice urmează să iasă în evidență problema majoră sub forma unei găuri financiare importante, constând în special din datoriile din anul 2014 (datorii ale bugetelor de toate nivelele, neachitate în anul bugetar 2014 pentru bunuri, servicii şi lucrări efectuate), dar şi din angajamente asumate pentru cheltuieli neacoperite financiar.

Anul 2015 va fi un an în care executivul ne va surprinde cu:

  1. Majorarea poverii fiscale, majorarea de impozite şi taxe pentru a acoperi gaura crescândă;
  2. Şi/sau se vor impune reduceri de cheltuieli (blocări de cheltuieli) din cauza imposibilităţii onorării acestora. În special, o buna parte din programele iniţiate cu ajutorul partenerilor de dezvoltare vor fi blocate, iar cele mai mari blocaje vor fi pe partea cheltuielilor capitale. Vor suferi şi transferurile către alte bugete – cele către unităţile teritorial-administrative, către bugetele asigurărilor sociale şi asigurărilor în medicină. Aceste bugete vor resimți imediat reducerea activităţilor economice şi, respectiv, scăderea părții de venituri;
  3. În plus, o presiune majoră a apărut deja pe deservirea atât a datoriilor externe (din cauza ratelor de schimb leu/dolar şi lei/euro), cât și a celor interne (din cauza creşterii dobânzilor la titlurile emise de Guvern, de la 4% ultimii ani la deja peste 12% în 2015). Totodată, va exista și o presiune suplimentară în cazul în care Guvernul va fi nevoit să preia datoriile acordate de către BNM celor trei bănci comerciale în dificultate, sume care au fost garantate de Executiv.

În astfel de situaţii, deficitul bugetar (de casă) ar putea atinge o cifră record de 3% (şi asta doar din cauza lipsei resurselor de finanţare a deficitului), iar deficitul în bază de angajamente ar putea depăşi cifra de 12-14% din PIB.

Politici fiscale

Contrar prevederilor şi declaraţiilor din Programul de guvernare prezentat, politica fiscală a Guvernului urmează să fie înăsprită. Povara fiscală va creşte considerabil, asta în condiţiile descreşterii activităţilor economice. Unica şansă de a nu majora povara fiscală este reducerea drastică a cheltuielilor şi eliminarea facilităţilor acordate cu duiumul în ultimii doi ani. Recuperarea stabilităţii financiare va fi costisitoare şi în detrimentul agenţilor economici, a populaţiei şi a activităţilor economice. Creşterea economică se va opri.

Ajustările date vor costa cu atât mai mult, cu cât se va tărăgăna aplicarea unui Plan de măsuri anti-criză, plan care nu se regăseşte în filozofia noii guvernări.

Întârzierea adoptării politicilor fiscale deja creează o nouă presiune şi contribuie la creşterea găurii în buget. „Veniturile ratate” în 2015 deja sunt de ordinul milioanelor. Povara fiscală va fi resimţită, în primul rând, de acele activităţi economice care nu au protecţia anumitor grupuri de interese şi nu sunt parte a diferitor scheme de facilităţi fiscale.

Datoria publică

Anul 2015 este anul când datoria publică va creşte considerabil, iar deservirea acesteia va deveni o povară enormă, chiar dacă vor fi contractate relativ puţine resurse creditare. Doi factori majori determină această situaţie:

  1. Deprecierea leului faţă de dolar şi euro. Respectiv, Guvernul va trebui să procure cu lei mai mulţi dolari şi euro pentru deservirea datoriei externe. Pentru unele credite acordate anterior expiră termenul de graţie şi respectiv, începe deservirea acestora. Aici putem anticipa o creştere cu peste 30-40% a cheltuielilor pentru deservirea datoriilor externe;
  2. Creşterea dobânzilor la creditele pe piaţa internă, de la 4% la peste 12% determină creşterea considerabilă a poverii deservirii datoriilor interne;
  3. În plus, există un risc sporit ca creditele acordate de BNM celor 3 bănci în dificultate, de 6,5 miliarde lei (suma s-ar putea ridica la 9,5 miliarde lei), să fie preluate de Guvern, în baza garanţiilor emise (pentru situația în care băncile comerciale nu întorc miliardele luate cu împrumut de la BNM). Astfel, datoria internă de stat ar putea creşte de la 7,2 miliarde lei la 16 miliarde lei. Povară grea!;
  4. Deservirea datoriei interne ar putea creşte de mai multe ori: de două ori pe seama acestei sume totale, practic dublate, şi încă de cel puţin de 3 ori pe seama dobânzilor triplate în doar câteva luni.

Statistica şi creşterea PIB

Avem creşteri economice impresionante în 2013 şi 2014, chiar dacă toţi vecinii au mari dificultăţi cu rămânerea în zona cu plus a dinamicii PIB-ului.

Am încercat să contrapun datele oferite de statistica oficială cu alte informaţii, care ar confirma sau ar infirma creşterea economică. Şi aici vedem o discrepanţă: în timp ce PIB creşte (oficial) totuşi avem scăderi de consum la electricitate, gaze naturale, carburanţi. Dar pe ce creşte atunci PIB-ul?

Înţeleg ca avem alte tehnologii care consumă mai puţina electricitate, gaze naturale şi carburanţi. Dar oare sunt ele deja pe larg folosite în Republica Moldova, astfel încât PIB-ul să crească, iar consumul de resurse să scadă?

O componentă importanta în structura PIB-ului o constituie serviciile. Iar în acest domeniu observăm o creştere importantă a anumitor servicii, în special de intermediere financiară. Iată aici ar fi o explicaţie cum de creştem, chiar dacă scădem: rulaje exorbitante mânate din bănci în bănci, în afară și înapoi, care umflă indicatorii agregaţi pe servicii, deşi nu creează nicio valoare adăugată pentru restul economiei. Mai sunt încă câteva elemente de agest gen, dar care voi scrie o analiză separată.

Concluzii. În 2015:

PIB-ul va descreşte cu 3-5%.

Inflaţia va fi mult peste 10 la sută, va reveni la două cifre.

Datoria publică va creşte la 50% din PIB, chiar dacă accesul la credite va fi limitat.

Factorii majori care vor determina acest lucru sunt deprecierea monedei naţionale şi dublarea datoriei interne.

Exporturile vor scădea cu 5-10%.

Remitenţele vor scădea cu peste 20%.

Deficitul bugetar va fi peste 3 la sută (de casă) şi peste 12% în bază de angajamente.

Retragere de investiții străine directe în valori nete, iar investiţii externe ar mai putea veni doar din off-shoruri.

Nici vorbă de reforme, izolare pronunţată, dialog defectuos cu toţi partenerii.

Republica Moldova are nevoie de un Plan anticriză!

Vor avea loc căderi de guverne. Prognoza mea este că 2015 va fi anul celor 3 guverne.