Am revenit recent de la Bălți, unde, timp de o săptămână am organizat mai multe evenimente publice și am participat la o serie de întâlniri cu oameni de toate categoriile (dacă putem împărți ființele umane în categorii).

Desigur, în tot acest răstimp am făcut și acolo ceea ce fac din 17 octombrie alături de colegii mei din Asociația Convergențe Europene și AC Pro-Basarabia și Bucovina. Adică, am promovat participarea activă la alegerile de duminică a proeuropenilor care, din varii motive încă n-au realizat că de data aceasta nu e vorba doar de partide, ci de interesul național.

Din interacțiunea pe care am avut-o cu bălțenii am înțeles următoarele lucruri, pentru unii banale, poate, dar de care trebuie să țină cont oricine vrea să aducă așa-zisa „capitală a nordului” pe făgașul european. În primul rând, oamenii din nord își doresc, la fel ca oricare alții, să trăiască azi mai bine decât ieri și mai rău decât mâine. Cu alte cuvinte, ei își doresc dezvoltare și evoluție. Partea proastă este că majoritatea lor sunt prea dezinformați pentru a vedea corect căile prin care se poate atinge acest deziderat. Ei au acces la informații false, care li se toarnă zilnic prin mass-media rusești, prin funcționarii administrației publice locale, sau prin tot soiul de afaceriști dubioși care și-au construit rețelele furând din proprietatea publică, sau băgându-le frica-n oase concetățenilor lor mai slabi de înger. Aceste 3 surse de informare prevalează în regiune și constituie cheia europenizării viitoare a localității.

În al doilea rând, oamenii din Bălți trăiesc în frică. Proeuropenii se tem de grupările paramilitare anarhiste care colcăie prin pădurile din regiune, sau prin bisericile episcopului-mafiot Marchel. Proesticii se tem de UE, care ar sta să interzică suflarea și limba rusă din R. Moldova. Proeuropenii se tem de revenirea dictaturii ideologice și economice ruso-sovietoide, întruchipată de dodoni, usatici și voronini. Proesticii se tem de România, care, chipurile, abia așteaptă să păcălească guvernarea proeuropeană și să bage tancurile NATO peste locuitorii nordului. Proeuropenii se tem de reintrarea în zona gri a țarcului sovietic, să se anuleze circulația și comerțul liber. Proesticii se tem că, dacă aderăm la UE, Putin se va supăra atât de tare, încât ne va expulza toți muncitorii moldoveni înapoi, deci tot Putin trebuie susținut.

În al treilea rând, cu excepția unor drumuri ca lumea care se termină fix la intrarea în Bălți, acesta arată mai rău decât arăta Chișinăul pe timpul agrarienilor-comuniști. Bălțiul a înghețat în timp, chiar dacă oamenii plătesc taxe, există viață economică, socială, uneori și culturală. Dar dacă primarul și comuniștii lui au furat, pur și simplu, timp de 14 ani, toate taxele, impozitele și celelalte venituri la buget, infrastructura arată ca după un război al primăriei Bălți cu locuitorii Bălțiului.

În aceste condiții, nici nu mă mir că toți bălțenii se simt frustrați de discrepanțele dintre orașul lor și, de exemplu, Chișinău, care n-a avut doar primari comuniști și care a mai scăpat de zestrea retrogradă sovietică și de sărăcie. Dar toate acestea s-au întâmplat dintr-un motiv simplu: chișinăuienii, spre deosebire de bălțeni, și-a ales primari care au știut să atragă investiții europene, americane și nu numai. De aceea, Bălțiul, la fel ca și ale orașe din nord, dar și din regiunea găgăuză, au datoria de a vota proeuropean atât pe 30 noiembrie, cât și în mai-iunie 2015, la locale. Altfel, toți partenerii vor rămâne convinși că populația acestor orașe, încă sovietoide și comuniste, preferă să rămână în glod, prin urmare n-are niciun sens să investești în ele cu de-a sila.

Partea bună este că, pe parcursul celor 7 zile petrecute în Bălți, am cunoscut oameni demni, puternici și capabili să răstoarne munți. Singur entuziasmul lor poate acoperi frustrarea populației majoritare de acum. Dar acest lucru se va vedea în următoarele luni.

N.B.! Articol scris în data de 27 noiembrie, cu 3 zile înainte de parlamentare.

Sursa: TudorCojocariu.eu