A fost niște agitație astăzi în jurul conferinței de presă organizate de un grup de creștini-baptiști, în frunte cu pastorul Vasile Filat. Aceștia cereau modificarea manualelor școlare și introducerea creaționismului în școli. Ceva mai târziu, pastorul Vasile Filat și-a repetat tezele și în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

Argumentul principal e același amestec de relativism-determinism cu care Biserica ne-a obișnuit în ultima vreme: toate concepțiile despre proveniența lumii și a vieții sunt doar păreri, adică egale în neadevărul lor, de aceea insistăm să se găsească loc în manualele școlare și pentru doctrina noastră pe care o credem și știm unica adevărată și absolută.

Un fel de post-modernism creștin.

Partea relativistă e de departe cea mai curioasă – ea probează că credincioșii trăiesc în lumea contemporană, i-au învățat regulile și și-au însușit credințele ei iar izul de Ev Mediu (cu referire la arhaismul credincioșilor) pe care-l sugerau unii comentatori și jurnaliști astăzi e cel puțin absent. Atenție și la limbajul democratic modern pe care-l utilizează: avem dreptul, s-o facem în numele toleranței și egalității etc.

Câteva lucruri despre conferința de presă:

– S-a umblat mai mult la sensibilitatea și emoțiile publicului decât la argumente. Parada de inteligență a d-lui Alexandru Curbet, profesorul de fizică și chimie e, fără îndoială, impunătoare, dar ea a fost făcută pentru audiența din sală compusă în temei din jurnaliști, adică irelevantă și incompetentă pentru caz. Nu e greu să zăpăcești câțiva jurnaliști cu desenele lui Haeckel, experimentul Miller–Urey, Big Bang-ul, vârsta Lunii și a sistemului solar. Mai greu e să faci același lucru într-un amfiteatru al unei universități ori într-o revistă de specialitate sau într-o conversație cu savanți din domeniul biologiei, astronomiei sau chimiei, acolo unde credincioșii moldoveni lipsesc cu desăvârșire.

– Despre lucrurile mari, cum ar fi conexiunea dintre evoluționism și fascism sau evoluționism și comunism, ar trebui să se vorbească cu grijă și pe îndelete. Natura subiectului și miile de implicații cer o profunzime a analizei și o complexitate a abordării. Lucru imposibil de obținut în cadrul unei conferințe de presă sau emisiuni televizate. De aici și o mare grabă de a formula propoziții generale de genul: evoluționismul a hrănit nazismul (și ce facem cu evidența că o mulțime de catolici în frunte cu Papa, din rațiuni anti-comuniste, au tolerat și închis ochii la ororile nazismului?) ori că comunismul ar fi o inspirație directă din evoluționism. Repet, asemenea discuții necesită alte contexte.

– Pastorul Vasile Filat a citat de două ori rezultatele unui sondaj realizat pe portalul moldovacrestina.net ce arăta că 64 % din respondenți optează pentru creaționism, 25 % pentru evoluționism și creaționism și doar 11 % pentru evoluționism. Cifrele astea, oricât de impresionante ar părea, ar avea o consecință doar în cazul în care ar fi recoltate conform procedurilor riguroase acceptate – construirea unui eșantion reprezentativ și eliminarea votului dublu sau multiplu pentru început. Construirea unor generalizări despre întreaga populație a țării în baza unor voturi în cadrul unui sondaj netransparent realizat pe un site de o clară afiliere creștină pe care îl frecventează un anume tip de public nu face parte nicicum din aceste proceduri. Nu găsesc deloc surprinzător faptul că o audiență creștină a unui site creștin exprimă o atitudine creștină. Același rezultat îl obținem și dacă am măsura atitudinile față de evoluționism ale tuturor enoriașilor aflați într-o biserică la un moment specific. Cifrele exprimă cu o oarecare doză de exactitate opiniile vizitatorilor site-ului și cu mult mai puțină exactitate atitudinile populației Moldovei în general.

– Altă eroare logică, dar eficientă din punct de vedere retoric a fost părerea d-lui pastor că, din moment ce 90 și ceva procente din cetățenii moldoveni s-au declarat creștini la ultimul recensământ, asta ar însemna obligatoriu că aceste 90 și ceva procente susțin cu toții teoria creaționistă și o creditează cu aceeași încredere cu care o creditează comunitatea din jurul bisericii Bună Vestirea.

Cifre exacte cu privire la atitudinea reală a credincioșilor moldoveni față de darvinism desigur că nu există, dispunem însă de un excelent sondaj – European Values Study (2008) – ale cărui numere, la rubrica religie, indică o incredibilă și pe alocuri paradoxală și necanonică variație a ”creștinismului” creștinilor:

94 % dintre respondenți cred în Dumnezeu.

22 % – cred în reîncarnare (1 din 4 printre ortodocși și protestanți si cam 3 din 5 pentru catolici).

60 % – cred în existența raiului.

56 % – cred în existența iadului.

50 % – cred în viață de după moarte

80 % – se declara religioși.

14 % – țin/se identifică cu o organizație religioasă.

11 % – lucrează fără plată pentru o organizație religioasă.

Există deci creștini reali ce nu cred în existența raiului, a iadului, în viața de după moarte, nu-s nici religioși, dar cred în Dumnezeu și reîncarnare. Și încă multe alte combinații.

… În pofida balastului propagandistic religios oarecum obligatoriu, d-l Filat subliniază un punct important: participarea publicului/cetățenilor la dezbaterile în privința conținutului programelor școlare. În cazul domniei sale și a comunității pe care o reprezintă e vorba de programele de studiu la fizică, biologie și parțial geografie.

Ideea dreptului la participare la definirea educației e oarecum ”eretică” în contextul moldovenesc, deoarece statul moldovean preferă să controleze în mod autoritar și monopolist procesul educațional, să marginalizeze sau elimine alte forme de educație – instituțiile private, religioase sau educația la domiciliu.

Legea Nr. 125 privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie din 2007 separă statul cu tot cu școală de biserică, dar aceeași lege stabilește dreptul persoanelor de a profesa credințele și convingerile proprii în mod individual sau în comun, în spații private sau publice.

La aceste prevederi ”teoretice” se adaugă și niște precedente reale. Putem face referință, bunăoară, la interzicerea introducerii în școli a cursului Deprinderi de Viață, ce a avut loc la insistența comunităților de credincioși creștini ortodocși și protestanți. Statul a derogat atunci de la principiul laicității și a retras o măsură ce ar fi ofensat sentimentele religioase ale cetățenilor. Probabil a făcut-o din rațiuni politice – comuniștii ce se aflau atunci la guvernare mizau pe sprijinul Bisericilor la obținerea unei noi victorii electorale.

D-l Vasile Filat a menționat, la un moment, sursa inspirației sale: exemplul SUA, unde, în unele state, manualele școlare tratează detaliat și concepțiile creaționistă și teoria creației inteligente (Intelligent Design). Tot de pe continentul american vine și tactica de a construi mesajul în limbajul drepturilor și libertăților individuale.

Consecințele nu sunt doar teoretice: cu titlul de speculație am putea polemiza și pe subiectul drepturilor părinților de a decide în privința manualelor de istorie din care ar trebui să citească odraslele lor.

La limită, dacă un anume tip de abordare științifică lezează sentimentul religios al copilului de ce nu ar fi valabil același lucru și în cazul sensibilității identitare?

Sunt întrebări la care ar urmează să elaborăm răspunsuri ca și comunitate.

Update 1. A apărut, pe site-ul Moldovacrestina.net o scrisoare a Bisericii ”Buna Vestire” adresată Ministerului Educației cu privire la modificările în manualele școlare.