A devenit deja o tradiție ca pe 1 decembrie să îl intervievez pe binecunoscutul scriitor, publicist și director al ziarului „Literatura și Arta”, Nicolae Dabija. Și în acest an îl aduc în faţa dumneavoastră pe undele Radio România Internațional. Iată câteva spicuiri din discuția radiofonică avută cu domnia sa. Mai jos, emisiunea în varianta audio integrală.

„Cele două maluri de Prut s-au îndepărtat şi mai mult!”

„Am impresia că in ultimii 22 de ani nu s-a întâmplat nimic și că cele doua maluri de Prut s-au indepartat si mai mult. În RM este nevoie de mai multă românitate. Aș vrea ca această zi să fie o zi națională, oficială și a RM, nu doar a României.

„Nu se face sondaj în problema limbii”

Primul sondaj in istorie a fost răstignirea lui Isus Hristos, cînd oamenii au ales între el și Barabas. La fel e și cu limba română în Basarabia. Ma bucur că rușii din Chișinau, din republică, spun limbii noastre că este română. Ei știu mai bine decât noi ce limbă vorbim. Îi spun moldovenească cei care nu au trecut prin școli, cei care au fost îndobitociți de Uniunea Sovietică, ietrată fie-mi exprimarea. Cred că un sondaj în problema limbii nu se face. Întrebați academicienii, intelectualii și lingviștii care vă vor răspunde că limba noastră este româna. Nu întrebați adversarii.

Naționaliști versus internaționaliști

Din păcate, repulsia față de ideea națională vine de peste Prut. E una să fii naționalist la București, mie de exemplu îmi repugnă naționalismul deșucheat al lui Vadim Tudor, dar e cu totul altceva să fii naționalist la Tiraspol, unde poți fi pus în pușcărie și judecat precum Ilașcu, și cu totul altceva e să fii la Chișinău. A fi naționalist la Chișinău înseamnă a fi pro-european, pentru România, pentru limba română, contra comunismului, contra CSI, a spune adevărul. Ce înseamnă a fi interanționalist? Înseamnă a fi contra României, contra Europei, pentru comunism, pentru Siberia, pentru Gulag, pentru CSI.

Dacă eu spun la Chișinău că limba pe care o vorbesc este româna, înseamnă că subminez statalitatea RM, dacă spun că neamul nostru e cel românesc, imediat se spune că destabilizez situația, că sunt naționalist ș.a.m.d. Deci, adevărul aici supără. Dacă spun minciuni despre ce e națiunea și limba mea, nu deranjez pe nimeni, ba mai mult, sunt bătut pe umăr și mi se spune „Bravo!”. Minciunea e atât de prezentă la Chișinău, încât e luată drept adevăr. E trist.

Celor care învață în instituțiile superioare de învățământ de peste Prut mereu li se spune: „Copii, să nu fiți naționaliști!”. Băiatul meu a învățat la Iași. Și copiii basarabenii ce au au făcut? Au început să vorbească între ei rusește! Unii, la studii la București, stau în barul „Moscova” din capitala României. Îmi pare rău că dintre cei care sunt autori ai manualelor de „Istorie integrată” sunt absolvenți ai instituțiilor superioare din România.

„60 de milioane de euro pentru îmbunătățirea imaginii Rusiei în RM”

Rușii au declarat oficial că RM face parte din zona lor de interese. Aici sunt acreditați peste 800 de corespondenți. România avea acreditat un singur corespondent, de la Radio România Actualități, mai mult niciunul. Uitați-vă la câți angajați are ambasada Federației Ruse în RM și câți are cea a României. Anual, din bugetul Federației Ruse sunt investiți „pentru îmbunătățirea imaginii în RM” 60 de milioane de euro. Cât a investit România? A investit, dar banii s-au dus tot la autori de istorii integrate și scrieri anti-românești.

„RM – un fel de variantă transnistreană a noțiunii de Țară”

Politicienii români, din păcate, folosesc subiectul reunirii numai în campania electorală. Nouă, basarabenilor, ni s-a furat țara. Noi suntem oameni fără țară. Nu poți fi țară dacă nu ai nici măcar mormintele voievozilor tăi, nici istoria ta nu-ți aparține. Și-atunci, faci țară din ce? Așa cum și-a făcut Smirnov țară peste Nistru și acum face Șevciuc, la fel e și cu Basarabia. E un fel de variantă transnistreană a noțiunii de țară. Vom putea fi cu adevărat puternici când vom fi împreună. Noi vedem integrarea în UE cu ajutorul României. Să fim împreună nu doar pe 1 decembrie, ci de-a lungul întregului an, să fim împreună în UE, în România”, conchide Nicolae Dabija.

Ce mai spune Nicolae Dabija despre numirea lui Valeriu Matei în fruntea ICR Chișinău și disputele în jurul acesteia, aflați din audio de mai jos.

Audiţie plăcută!