„Cine se naște din cetățeni români, este cetățean român, chiar dacă pierde cetățenia din motive neimputabile lui”. Asta spunea în 2009, la o conferință desfășurată la Parlamentul României și în urma căreia am avut posibilitatea unei discuții cu domnia sa, fostul președinte al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, Titus Corlățean, astăzi, nou ministru de Externe al României. Și nu este singura afirmație de acest gen făcută de-a lungul timpului de către noul șef de la MAE în intervențiile sale din emisiunea MAI APROAPE DE EUROPA. „Subiectul cetăţeniei nu trebuie să fie “jucat electoral la București”, afirma în mai multe rânduri Titus Corlățean în cadrul unei emisiuni, realizată, cu ceva ani în urmă, de la București pentru Vocea Basarabiei de la Chișinău. De altfel, trebuie să o recunoaștem, Corlățean era una dintre vocile politice cele mai preocupate pe timpul comuniștilor de soarta celor din stânga Prutului.

Respectiv, reascultând aceste declarații, mă gândesc că noul ministru și-a stabilit deja agenda în ceea ce privește R. Moldova. Și când spun asta nu mă refer numai la simplul proces de redobândire al cetățeniei. Corlățean este unul dintre cei care a urmărit procesul de gestionare al dosarului Republica Moldova, inclusiv începerea negocierilor privind Acordul de asociere UE-RM. De aceea, fostul parlamentar român spunea în aceeași emisiune că din perspectiva evoluţiilor recente din spaţiul est-european, în special în Ucraina, relaţia UE cu Republica Moldova trebuie privită dintr-o perspectivă politică şi strategică tot mai pronunţată”. Acesta este și motivul pentru care Titus Corlăţean a adus în atenţia UE importanţa accelerării negocierilor pe marginea acestui Acord şi a menţionat importanţa calităţii conţinutului acordului, având ca finalitate aderarea Republicii Moldova la UE. Mai este ceva de lucru la acet capitol.

În tot acest proces, rolul României trebuie să rămână major. „Noi (n.n. România) suntem o voce în UE, de aceea România va fi principalul aliat pentru integrarea europeană a R. Moldova, pentru eliminarea vizelor şi pentru libera circulaţie a cetăţenilor”, declara Titus Corlățean pe vremea comuniștilor la MAI APROAPE DE EUROPA. În discuțiile radiofonice avute, Corlăţean mai spunea că, deşi România a trecut în sfera euroatlantică, este tot alături de R. Moldova. Personal consider că, aflat în fruntea MAE român, Corlățean ar putea constribui … la dezvoltarea dimensiunii euro-atlantice a R. Moldova. Știind foarte bine că – dacă e să îl citeză în continuare -, soluţia schimbării „vine din interiorul societăţii, una care trebuie în primul rând informată”. Ideea de informare a societății legată de spațiul NATO pare încă străină politicienilor din republica noastră neutră doar în Constituție.

Îmi mai amintesc de una dintre declarațiile radiofonice ale actualului ministru legate de atmosfera de pe timpul comuniștilor. „Aflat în vizită în RM pentru prima dată, m-am simţit în siguranţă la Chişinău doar când am păşit, la întoarcere, pe scara avionului de la TAROM”. De unde şi explicaţia lui Titus Corlăţean de ce pe atunci „interesul unor politicieni occidentali față de R. Moldova era zero”. Vremuri pe care le-am vrea apuse pentru totdeauna.

Acum, Corlățean nu mai are de ce se teme să vină la Chișinău. Probabil, ca și aproape toți ceilalți miniștri de externe până acum, prima vizită pe care o va întreprinde va fi tot în R. Moldova. Rămâne să vedem.