De la bun început vreau să menţionez că offline-ul cu ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a fost cel mai plăcut pentru mine din toate la care am participat pînă acum – offline cu demnitari de stat.

 Vizita la Brigada a doua de Infanterie Motorizată 

Ora 9:00 dimineaţa. Întîlnirea a început cu vizitarea Brigăzii a II-a de Infanterie Motorizată “Ştefan cel Mare”.  Bloggerii erau deja adunaţi la intrarea în unitate, unde ne-a întîmpinat şefa interimară a Serviciului Relaţii Publice al ministerului Apărării, locotenent-colonel, Diana Grădinaru. O persoană energică, plină de voie bună şi foarte amabilă.

Se întîmplă des să trec pe lîngă această unitate militară, dar niciodată nu am avut ocazia să văd ce se întîmplă după gard, cu atît mai mult să vizitez locul unde soldaţii dorm, se relaxează, mănîncă, studiază şi chiar se închină Celui de Sus.

Diana Grădinaru ne-a condus prin punctul de control şi iată-ne văzuţi înăuntru. La umbra unei salcii ne aştepta ministrul Marinuţa împreună cu comandantul Brigăzii, locotenet-colonelul, Olaru Mihai. “Aţi întîrziat cu cinci minute“, ne-a făcut observaţie Ministrul avînd o faţă serioasă împodobită de un zîmbet moale. Ne-am salutat, am schimbat cîteva cuvinte după care am mers să vizităm, în cele de întîi, una dintre cazarme.

În timp ce ne îndreptam într-acolo, ne-am pomenit înconjuraţi de un zid de tehnică militară: maşini blindate, tunuri, tancuri, camioane, etc., toate moştenite de la Armata Sovietică. Unele dintre acestea sînt exponate, restul sînt fucţionabile şi  gata să fie puse în aplicare în caz de necesitate.

Apoi, am întîlnit un grup de soldaţi care marşuruiau pe platoul de defilare sub acompanimentul a doi toboşari. I-am admirat un pic după care ne-am văzut de drum.


La intrarea în cazarmă ne aşteptau cîţiva ostaşi aliniaţi în linie şi poziţie de drepţi. Conform regulamentului militar, au dat onorul, după care ministrul şi locotent- colonelul le-au strîns mîna.

Paturile ostaşilor ne-au atras cel mai mult atenţia. Erau atît de bine aranjate că nu se deosebeau unul de celălalt, iar pernele erau  puse pe linia unei sfori. Locotenet-colonelul Olaru, ne-a spus că soldaţii nu au voie pe parcursul zilei să se aşeze/culce pe paturi pînă la ora stingerii – 22:00.

Cazarma nu are “evro remont”. Mobilierul este învechit, moştenit încă de pe timpul sovietic, podeaua roasă, dar în schimb încăperea este menţinută curată şi oferă condiţii decente. Acest lucru l-a recunoscut şi Ministrul, iar situaţia nu poate fi îmbunătăţită deocamdată din cauza resurselor financiare insuficiente. Potrivit lui, anual în bugetul Armatei Naţionale pentru reparaţii curente sunt alocaţi cca trei mln. lei, bani care nu ajung pentru a putea îmbunătăţi condiţiile deodată. Aşa că, o fac treptat.


În camera de odihnă, ostaşii au televizor, DVD. Pe unul dintre pereţi este afişat steagul RM, apoi un afiş pe care scrie ce simbolizează Drapelul de Luptă şi Jurămîntul Militar. Pe un alt perete se găsesc chipurile Domnitorilor Moldovei. Mai jos, sub aceştia, sînt fotografiile şi CV-urile actualei conduceri a Ministerului Apărării şi a Statului Major. Cîteva scaune, iar într-un colţ se află un suport pentru ziare unde atîrna publicaţia “Oastea Moldovei”.

Bloggerul Veaceslav Burac, i-a atras atenţia dlui Ministru că nu vede să fie scris undeva Imnul ţării şi că pe vremea cînd el a făcut serviciul militar prin anii ’90, textul Imnului de Stat, de asemenea, lipsea din unitatea militară. Nu-mi amintesc exact ce a răspuns Marinuţa, dar am înţeles că va ţine cont de acest lucru.

În armată se acordă atenţie şi stării spirituale a ostaşilor. Aceasta trebuie să meargă mînă în mînă cu iscusinţa militară.

Am fost plăcut surprins şi totodată mirat să văd că pe teritoriul Brigăzii este un Locaş Sfînt. În slujba lui Dumnezeu aici este preotul Gheorghe, fost militar. De la ministru am aflat că preotul şi-a făcut serviciul militar în trupele aero-purtate şi cînd era mai slăbuţ se aşeza perfect pe două scaune în poziţie de sfoară (şpagat).

Clădirea Locaşului este una mai veche care în trecut a avut o altă destinaţie. Aceasta a fost renovată şi  modificată în interior după necesitate. Astfel, a fost amenajat spaţiul de închinare, o bibliotecă cu literatură religioasă, sala de studii, camera de odihnă a preotului, etc.


Ministrul a ţinut să menţioneze că ostaşii nu sunt obligaţi să vină la serviciile Divine sau la orele de studiu, prezenţa lor fiind benevolă. De la preotul Gheorghe am aflat că în ţara noastră sunt cca 40 de preoţi militari.

După ce am vizitat clădirea Bisericii, am mers la Muzeul Gloriei Militare din incinta Brigăzii.

Aici sunt expuse mai multe articole militare, fotografii şi literatură militară de pe timpul Celui de al Doilea Război Mondial, fotorafiile şi date biografice ale foştilor comandanţi ai Brigăzii, uniforme, arme de luptă din sec. XIII-XV, trofee şi diplome ale ostaşilor obţinute la diferite activităţi sportive, tactică militară, etc.

Responsabilă de muzeu este locotenent-major, Ecaterina Bodrug care mai este şi şefa clubului de pe teritoriul unităţii.

După ce am am văzut locul unde soldaţii se hrănesc spiritual, am mers să vedem unde aceştia își iau hrana trupească.  Aşadar, am mers să vizităm cantina.

În sala de mase, aliniaţi în poziţie de drepţi ne aşteptau bucătarul-şef împreună cu alţi ostaşi care făceau de serviciu la bucătărie.

Meniul ostaşilor nu este unul ca la mama acasă. Zilnic pentru hrana unui ostaş se alocă 18 lei. Că e mult că e puţin, decideţi singuri. Oricum, din alimentaţia ostaşilor nu lipseste carnea de vită, porc, pasăre, peşte, felul I, terciul de grîu, ovăz, arpacaş etc., percum şi legumele.

Mi-a atras atenţia faptul că soldaţii au din belşug sare şi piper pe mese. Domnilor soldati, consumul exagerat de sare şi condimente dăunează sănătăţii!

Ministrul ne-a povestit că armata deţine mai multe ferme de creştere a animalelor pentru carne şi produse lactate. Astfel, Armata Naţională are capacitate de a-şi asigura o parte din produsele alimentare necesare. Aceasta a mai spus că o astfel de practică este întîlnită şi în armata altor state.

Ospătăria are capacitate de cca 100 de persoane şi îl întrebam în glumă pe dl Ministru, dacă dau sala în arendă pentru nunţi, cumătrii, aşa ar mai putea cîștiga un ban pentru Armată.

Vizita la cantină a încheiat turul nostru prin Brigada a II-a de Infanterie Motorizată “Ştefan cel Mare”, iar conform agendei, următoarea destinaţie a fost Poligonul de la Bulboaca.

Va urma.

foto de: Elena Zgardan/Vieru Grigore